joi, 30 aprilie 2009

orice mititel are dreptul la clipa sa de glorie. iar asta nu se poate face oricum. e un moment special, chiar de 1 mai. da, acum. cand lumea intreaga priveste triumful carnii de porc, tocate, sfaraind pe gratarele incinse. mitingul sfaraioaselor, sa zicem asa. fumul inunda padurile patriei. doar se iese la picnic. c-asa e traditia. udati cu bere din belsug, precum ostasii de odinioara bombardati cu flori, mititeii vor defila acum de-a lungul si de-a latul satelor si oraselor. pe unicul lor drum. de la carmangerie pana in burtile infometate. manele si fum. mititei si bere. ce poate fi mai frumos?



va mai aduceti aminte de secera si ciocan? cum era pe vremuri de 1 mai. atunci mancai micul si te gandeai totusi la ceva. te omora gandul ca maine o sa gasesti magazinele goale, curentul electric ti se va opri in casa cand ti-e lumea mai draga, iar cele doua ore de program tv sunt pline cu maretul conducator. dar vremurile s-au schimbat. azi bagam mititelul in gura si ne gandim la altele. la criza, la somaj, la politicieni. si la politicieni? da, va imaginati ca au fost tocati marunt si s-au facut mititei din promisiunile lor electorale...

luni, 27 aprilie 2009


un cutremur in plus, neamule. da, a fost. zgaltaiala. deja unii intreaba - cum ai petrecut de cutremur. a, nimic special, cu bere si mititei. era frumos si cald afara. altii fac haz de necaz - totul a fost prea scurt. tinerii s-or fi gandit sa ia o piatra in gura, ca de, au simtit pentru prima oara cum danseaza pamantul. a fost, gata, s-a terminat. de acum incolo discutii, deontologii vin la televizor sa-si dea cu parerea. nu va panicati, ne indeamna autoritatile. telefoanele mobile n-au functionat. e si normal. companiile de telefonie mobila din romania stiu sa faca un singur lucru cu adevarat perfect - sa incaseze bani din abonamente de la clienti. in rest, ura si la gara. cui nu-i place, asta e. cei mai calmi traiesc chiar in vrancea, deasupra epicentrului cutremurelor. in comuna vrancioaia. s-au invatat oamenii cu ele. stiu cum sa le trateze. fara frica. doar cainii ce te mai baga in sperieti cand incep sa urle a paguba, inaintea unui seism de trei sau patru grade. sunt destule. vorba unui "clasic" in viata : e, si care-i problema?!...

marți, 21 aprilie 2009


HRISTOS A INVIAT!

luni, 13 aprilie 2009


fie ca in saptamana asta mare sa ne regasim. sufleteste. sarbatori fericite!

miercuri, 8 aprilie 2009

nici macar nu stiu cum sa incep. am fost ales, din peste sase miliarde de oameni, sa adresez o scrisoare catre dumnezeu. oare ce poate sa scrie un om, in numele omenirii, lui dumnezeu? stau sa ma gandesc bine. s-a facut un fel de tragere mondiala la sorti. si taman eu am fost trezit in miezul noptii. calculatorul m-a ales. ai fost ales. tu esti alesul - asa aud vocea suava de la celalalt capat al firului. suava, normal, de femeie, ca sa nu ma sperie vestea. sa nu ma apuce tremuratul. am la dispozitie trei zile pentru conceperea scrisorii. nici mai mult, nici mai putin. scrisoarea o voi depune apoi la posta. ca orice scrisoare. care va ajunge apoi la destinatar. nu stiu cum. nu stiu daca stie cineva. cert e ca toata povestea asta a inceput cu un an in urma. tot de la posta. unde s-a primit o scrisoare. de la dumnezeu. in care scria ca divinitatea s-a decis sa dea cuvantul oamenilor. sa spuna oamenii ce vor. ce nu vor. ce-i supara pe lumea asta in care traiesc ei. ce ar vrea sa li se intample. ce nu ar vrea. dar regula a fost clara - un singur om trebuie sa scrie o scrisoare catre dumnezeu. zis si facut. tumult de nedescris, va dati seama. prima oara s-a spus ca cei mai tari oameni ai lumii trebuie sa redacteze scrisoarea. conducatorii celor mai puternice state. cu experti in spate. psihologi. sociologi, documentaristi, diplomati. au fost sedinte peste sedinte. sedinte internationale. niciun rezultat. proteste. de ce un popor si nu altul sa fie cel care sa scrie scrisoarea, de acolo, din sanul acelui popor sa fie ales omul cu scrisoarea. se ajunsese chiar in pragul unui razboi. mondial. apoi i-a venit unuia ideea - calculatorul. sa se extraga alesul din computer. clar. si simplu. din mai bine de sase miliarde de nume trebuia ales unul singur. si asa am fost ales eu. acum stau si ma gandesc. ce sa scriu. dar daca nu scriu nimic? nu poate spune mai multe tacerea? o sa trag o linie. in loc de orice cuvant. ce-o vrea dumnezeu, o intelege el...

vineri, 3 aprilie 2009


tobele bat - pam, pam. garda de oroare, in fata palatului. executia. cinci lovituri de bici. condamnatul in lacrimi. calaul maraie. multimea behaie. apare inaltul comisar. citeste ordinea de zi - condamnare. eveniment public. noi, autoritatile, decretam - in conformitate cu legile in vigoare, avand in vedere ca s-a demonstrat vinovatia acuzatului. e clar ca lumina zilei. vinovat de prostie. a crezut ca va fi bine. cu prietenii sai. le-a cedat o suma mare de bani. sa faca o afacere. prietenii l-au fraierit. vinovat de prostie! la bici cu el! huooooo! si multimea raspunde la fel, insotindu-si ragetele cu rosii, castraveti si cartofi in capul condamnatului.


partea a doua a ceremoniei. alt acuzat. alt calau. alt bici. zece lovituri. vinovatul plange. cere iertare. nimic! jos hainele de pe el! fara mila! ce-a facut, frate? mitocan! e clar, mitocan. iata faptele - a injurat pe strada o femeie batrana, a scuipat seminte in tramvai, a ragait in metrou, a scos felurite zgomote prin mai multe parti ale corpului. numai zece locituri de bici? - se mira lumea. in fine. legea-i blanda...


urmeaza smecherul. bengosul. se dadea in barci. care barci? in masina bengoasa. fite pe sosea. viteza mare. era sa omoare oameni. cat se poate de clar - 25 de lovituri. de bici. urale. in sfarsit, sange! poporul e in extaz.


ultimul pe lista de azi - politicianul. hopa! asta ce (n-a) facut? promisiuni. minciuna. santaj. lipsa de profesionalism. si-a cumparat pana si titlurile universitare. se dadea savant. a zis ca scoate tara din criza. huoooooo! gadele se pregateste de executie. lumea exulta. pana si soarele s-a oprit in loc, iar luna, neatenta, se da cap in cap cu el. conform sentintei, politicianul e urcat pe soclu. i se face mulajul. si ramane in el. impietrit. pe vecie. statuia politicianului. sa vada lumea. si copiii. si copiii copiilor.

miercuri, 1 aprilie 2009

ziua alegerilor. mare tam-tam. partidele asteapta. ia sa vedem, care castiga. s-au batut intre ele. tamja mare, frate! imbranceli. injuraturi. gata. campania s-a terminat. e ziua alegerilor. s-au deschis sectiile de votare. cu steaguri si fanfare. muzica si dans. hai la vot! e cald si soare. taman bine. gandesti profund pe o vreme ca asta. stii cu cine sa votezi. trec orele. una, doua, zece. statistici din tara - zero. cum zero? zero participare la vot. unde sunt romanii? la mititei, la iarba verde. acasa, tolaniti in pat. in fata televizorului. nu se poate! unde e spiritul civic? - se ratoiesc politicienii. analistii decreteaza - e greva. cum e greva? greva electoratului. n-a venit nimeni la vot. pardon, cineva e prezent - un tambalagiu canta de inima albastra, acompaniat de o vioara. la intrarea in sectia de votare. "da mama cu biciu-n mine", iar functionarii care pazesc urna de vot motaie pe trilul de afara. ce facem? se intreaba politicienii. cineva da ideea salvatoare. repetam scrutinul. dar data viitoare importam electorat. de unde? de unde s-o putea. din tarile bananiere. e clar, viitoarea campanie electorala va fi in mijlocul desertului. intre camile. bun, dar alora ce le promitem? sare un politician dezumflat din cauza situatiei. cum ce? e la mintea cocosului - apa de ploaie...