luni, 29 martie 2010

Am mers in duminica floriilor la o biserica din apropierea Bucurestiului. Toate bune si frumoase. Slujba. Tot. Mai putin la final. Imbulzeala de rigoare, la usa bisericii, cand lumea a fost la un pas sa se ia la bataie. Pe crengutele de salcie. Imagine veche, nu-i asa? - imbulzeala, de pe timpul incaierarilor de la alimentara pentru un copan de pui. Din anii '80. Va mai amintiti?


Dar acum ma intreb altceva - unde e credinta? Intrebare retorica, normal. Unde sa fie credinta? Ma uitam cu ceva timp in urma la filmul lui Mel Gibson despre rastignirea lui Iisus. Cine au fost cei care l-au dat mortii pe Fiul lui Dumnezeu? Oamenii. Si nu oamenii simpli. Preotii. Nu stiu daca e chiar asa. Posibil. Foarte posibil. Nu intru in detalii despre Biblie sau diverse legende. Dar ceea ce s-a petrecut cu 2.000 de ani in urma are cu siguranta legatura cu ziua de azi. Si ma refer strict la Romania.


La noi s-a pus de multe ori intrebarea in sondaje - in cine au romanii mai multa incredere, in ce institutii? Si raspunsul constant e in biserica. Da, clar, biserica e pe primul loc. Dar ma gandesc daca intrebarea e bine pusa. Pentru ca omul cand aude de biserica nu se gandeste la preoti. Se gandeste la Dumnezeu. Mai mult ca sigur! Dar daca s-ar pune altfel intrebarea - aveti incredere in preoti? Oare care ar fi raspunsul romanilor?


Se spune ca daca vrei sa te rogi o poti face si in fata unui ciot din padure, pentru ca si acolo e biserica lui Dumnezeu. Altfel spus, credinta ar trebui sa fie mai ales in sufletele noastre. Insa credinta a devenit pentru multi doar un simplu ritual pe care il fac de voie-de nevoie in preajma sarbatorilor. Dar cu gandul multora la hartanele de acasa. Si la bautura. Oare cata responsabilitate are biserica in faptul ca oamenii nu mai cred in cele sfinte? Ca oamenii si-au pierdut sufletul! Si cum am putea cu adevarat sa ne regasim pe noi insine? Sa fim mai curati. Mai cinsititi. Indiferent de ceea ce facem in viata de zi cu zi. Si indiferent de hainele pe care le purtam - costume, salopete. Sutane...



Au romanii o vorba - sa faci ce zice popa, nu ce face popa. Oare vorba asta are vreo legatura si cu cele petrecute cu 2.000 de ani in urma?...

8 comentarii:

IOANA spunea...

parerea mea e ca nu poti avea incredere in preoti...de cate cazuri nu s-a auzit la noi aici,in Romanica,de preoti pedofili,homosexuali s.a.....E bine sa avem credinta in noi,sa ne rugam lui D-zeu,daca credem cu adevarat in el,nu ca toate babele care se duc in biserica si barfesc;)...mai bine stai acasa linistit,in fata unei icoane si te rogi:D

Mihaela Petrescu spunea...

Si uite asa, incet, incet, mergem din ce in ce mai rar la biserica. Impresia mea e ca pentru multi credinta e mai degraa superstitie, ca nu mai inteleg prea mare lucru. Si nu e numai vina lor. Mai degraba a societatii in care traim. Indiferent de meridiane.
In trebarea de final? Esenta fiintei umane nu s-a schimbat. Doar diversele "mode".

elena marin-alexe spunea...

Lumea intreaga merge spre regres si asta se vede bine cu ochiul liber.La Florii, cand vad oamenii bucurosi cu crengute in maini, gandul ma duce la scena din biblie cand aceiasi gloata care il primise in Ierusalim, acum plina de ura ii cerea rastignirea.
Mizeria a intrat in biserica tiptil-tiptil si din acest motiv, credinta a cam scazut....
Dumnezeu sa binecuvanteze Romania!

Dan Gheorghe spunea...

speranta e in sufletul fiecaruia din noi. acolo e credinta. trebuie doar s-o redescoperim.

Bogdan Oancea spunea...

orice preot nu poate ajunge preot fara sa fie ingaduit de Dumnezeu... nu stiu ce drept avem noi sa judecam pe preoti, suntem mai presus decat ei ?!... se mai spune ca atunci cand arati cu degetul pe cineva, cu alte trei degete ale mainii care sunt indreptate invers, te arati pe tine... eu cred ca fiecare trebuie sa isi traiasca credinta pentru el, nu este necesar a face un spectacol din asta si nici a judeca credinta mai mica sau mai mare a altora... suntem cu totii egali in fata lui Dumnezeu, preoti fiind sau nu... acum 2000 de ani, sa nu uitam ca preotii l-au trimis pe Iisus la judecata lui Pilat... nu ei l-au condamnat la rastignire, ci multimea manipulata de ceata lui Barabas... si acest lucru a fost ingaduit tot de Dumnezeu Tatal, pentru mantuirea noastra... sarbatori luminate va doresc si cu multa smerenie in suflet !

Dan Gheorghe spunea...

despre preoti ar trebui s-ar putea scrie enorm. ideea de baza e ca si in randul lor sunt uscaturi. ca in orice alt domeniu. eu nu judec. doar constat. constat lucruri grave in societatea romaneasca.

Bogdan Oancea spunea...

din nefericire ramanem cu constatarile. hai mai bine sa facem cate ceva bun in jurul nostru, acolo unde putem... daca fiecare si-ar pune problema asa, lucrurile s-ar imbunatati substantial si in ritm exponential... din pacate, ne furam caciula unul altuia si ne complacem in mediocritate... societatea romaneasca ?! CINE ESTE SOCIETATEA ?! Nu cumva NOI ?!... (peste tot exista uscaturi, aici sunt de acord... insa curatenia trebuie inceputa in gradina proprie, la modul general vorbind)

Dan Gheorghe spunea...

oare cati dintre noi au curajul sa se uite in oglinda? sa vada ce trebuie vazut...