luni, 22 martie 2010

v-am plictisit cu subiectul "educatie"? ma risc si revin asupra lui. zilele astea se vorbeste mult despre reforma. dupa sistem finlandez, bengalez etc. cica zic autoritatile - important e sa formezi elevilor competente. sa stie adica nu numai sa scrie si sa citeasca. in scoala finlandeza elevii invata si lucruri concrete, din viata - alpinism, inot, orientare in teren, acordarea primului ajutor. si multe alte lucruri concrete. care inseamna tot competente. sau capacitatea de a te descurca in viata. in orice situatii.

bun, si acum sa punem intrebarea de baza - cine si cum va forma aceste competente elevilor romani? asta, in cazul in care vom aplica in scoala romaneasca modelul finlandez. nu aud pe nimeni de la ministerul roman al educatiei sa vorbeasca despre reformarea din temelii a programei de invatamant. o programa axata si acum pe teoretizare excesiva. cum sa formezi competente pe baza acestei programe? nu zic ca trebuie sa inveti doar sa escaladezi muntii, dar ma refer aici si la o cultura generala solida pe care s-o aiba elevii, de pilda, dupa primii opt ani de scoala - geografie, istorie, chimie, matematica, astronomie etc. pai cati elevi din romania au o cultura generala solida, dupa absolvirea gimnaziului? nu zic sa fie savanti. macar sa stie niste lucruri elementare. uitati-va la emisiunile unde se ia pulsul strazii pe diverse probleme de cultura generala - multi tineri sau mai putin tineri, "roade" ale scolii romanesti din diverse epoci, mai mult sau mai putin "de aur", nu stiu unde e clujul pe harta romaniei. sau n-au aflat ca intr-un pahar cu apa uleiul sta deasupra. si vorbim de competente...

sa zicem ca rezolvam cu programa scolara. vom avea o programa axata numai pe latura practica, care sa contina doar lucrurile esentiale, iar elevul sa inteleaga lectia la clasa de la profesor. ei, aici ajungem la al doilea mare hop - calitatea personalului didactic din romania. ca elev, pentru a intelege lectia la clasa, trebuie sa ai in fata ta, la catedra, un profesor in adevaratul sens al cuvantului - sa aiba metoda didactica, sa stie sa vorbeasca pe intelesul elevilor, sa le explice, sa fie capabil sa raspunda la orice intrebare a prichindeilor. pai va intreb eu - cati profesori de asemenea factura avem noi acum? cati au vocatie pentru meseria asta? cati sunt in stare sa faca liniste in clasa, de sa nu se auda nici musca, atunci cand ei, dascalii, incep sa explice lectia? iar elevii sa ramana cu gura cascata, ca in fata celei mai frumoase povesti din viata lor. pentru ca asta inseamna un profesor - sa stie cum sa-l atraga pe elev spre carte, sa-l faca sa iubeasca scoala. cati profesori de acest fel avem noi acum?

sa rezolvam noi aceste doua probleme - cadre didactice de calitate si o programa scolara adaptata la cerintele elevilor, la timpurile moderne. si apoi vom putea vorbi despre competente. pana atunci, doar gargara...

6 comentarii:

Ioana Gînju spunea...

..nu plictisesti...ma gindeam cata dreptate ai.si? ce ne facem...

Dan Gheorghe spunea...

asta e problema. ca nimeni nu face nimic.

darias spunea...

Ai cunoscut cumva un profesor asa ,numai unul ,macar unul cat ai fost in scoala? Eu nu .Iar programa se schimba dupa cum bate vantul si dupa cum se trezeste cate unul dimineata,e dezastru n scoli,elevii stau mai mult prin baruri,desigur,de dragul scolii nu de altceva...

Flory spunea...

Din pacate, invatamantul este una din cele mai mari dureri ale Romaniei. Copiii sunt practic condamnati de adulti, de profesori si parinti, in aceeasi masura. Lasand la o parte profesorii incompetenti, sunt parinti care habar nu au ce studiaza copiii la scoala.

Mihaela Petrescu spunea...

Si uite asa ne intoarcem de unde am plecat: sistemul de educatie! E grav, in moarte clinica . Si tot ce fac e sa se pregateasca sa debranseze si aparatele.

Dan Gheorghe spunea...

pare o situatie fara iesire. dar nu e asa. mai degraba nu se vrea rezolvarea problemei.