marți, 4 mai 2010

Din nou despre cainii vagabonzi. Pentru a cata oara in acesti 20 de ani problema este pusa pe tapet? Si se discuta. Pro si contra. Ca si in urma cu un an, 10, 20. Si? Ce s-a rezolvat? Nimic.

Oare chiar s-a vrut rezolvarea problemei? Stilul romanesc de a duce la "bun" sfarsit o chestiune presanta, aplicat in felurite domenii, si-a aratat "vigoarea" si in aceasta speta. Vorbim mult si nu facem nimic. Sau ne apucam de o treaba si o lasam balta la jumatatea drumului. Sau... Aici e aici - duplicitatea. A celor care s-au batut cu pumnii in piept, ani la rand - autoritati, ONG-uri de protectia animalelor. Ca ei au solutii. Ei rezolva. Si n-au facut nimic. De ce? Doar pentru ca n-au putut? Sau din cauza ca n-au vrut? Ca altele or fi fost interesele...

Duplicitate e si la nivelul romanului simplu. Pe vremea cand veneau hingherii sa "aresteze" haitele de pe strada, sareau ca arsi "iubitorii" de animale de la blocuri. Cu ciomege, injuraturi si flegme. La adresa hingherilor. Ca de ce iau cainii! Mai tarziu, cand se facea apel la populatie, din partea autoritatilor - adoptati caini! - aproape nimeni nu se grabea sa faca asta. Nimeni nu-si asuma responsabilitatea. Unde erau atunci "iubitorii" de la blocuri? Cei cu flegme si ciomege. Nu mai scoteau capul din casa. Nu mai stiau de caini. Ca de, sa fii proprietar de caine implica niste cheltuieli - mancare, mai ales. Cata iubire, vai!...

O statistica infioratoare exista totusi. Anul trecut au fost muscati de caini, numai in Bucuresti, peste 7.000 de oameni. Cineva intreba, pe buna dreptate : vorbim despre drepturile animalelor. Dar unde sunt drepturile oamenilor?

Durere si bani. De la muscatura unui caine. Cu asta te alegi, daca ai ghinionul sa te muste un caine. Durerea de la muscatura si bani pe care trebuie sa-i dai pe tratamentul de dupa.

E timpul sa vorbim din nou despre responsabilitate. Pentru ca la noi, in Romania, e doar o vorba goala. Din pacate. Eu as vedea lucrurile asa - toti cei care au fost muscati de cainii vagabonzi ar trebui sa se duca la autoritati, dar si la ONG-urile pentru protectia animalelor. Cu o chitanta. Pe care scrie, negru pe alb, cati bani a cheltuit fiecare cu tratamentul de dupa muscatura. Si uite asa sa ceara victimele cainilor sa li se deconteze banii. Sa plateasca cei care, de 20 de ani incoace, ar fi trebuit sa rezolve problema aceasta a maidanezilor. Si n-au facut-o.

Credeti ca autoritatile si ONG-urile ar plati? Sau pur si simplu s-ar da "dupa colt"?! Unii poate chiar si-ar "uita" brusc dragostea de animale, punand-o în spatele explicatiilor sterile, doar-doar vor scapa de responsabilitate.

In stilul romanesc al duplicitatii...

2 comentarii:

Laurentiu spunea...

Nu cred ca au fost muscati 7000 de oameni....Cred ca mai degraba oamenii si-au tras cu sticle in cap la o betie si doctorul la cauze a trecut muscaturi de caine sau vreun idiot beat s-a apucat el sa suteze in caini ca este mai viteaz...Eu nu am vazut niciun caine sa muste oameni...Poate doar canii de curte, care sunt alta discutie..
In alta ordine de idei, este uman sa ucizi cainii cu lopata ca gazul e scump? Sa umilesti niste animale in lagare de exterminare? Este uman sa nu ai grija de cateaua ta si aceasta sa faca pui? Tu sa alegi unul si restul sa-i arunci pe strada fara ca nimeni sa te amendeze?
Si tot asa..daca n-am sti ca e doar un praf in ochi ca sa uitam de REALIZARILE Marelui Presedinte...

Dan Gheorghe spunea...

eu am vazut oameni muscati de caini pe strada. hai sa nu negam realitatea. si 7.000 de bucuresteni muscati intr-un an e o realitate. daca ascundem gunoiul sub pres in numele asa-zisei iubiri pentru animale nu rezolvam problema. occidentalii vin aici si ne dau lectii despre cum sa ne purtam cu maidanezii. dar trebuie spus ca in SUA, de exemplu, niciun animal nu sta pe strada, fara sa aiba stapan. acolo legile sunt foarte stricte. ca si in alte tari. dar la noi nu se rezolva problema cainilor vagabonzi din cauza altor interese. "iubirea" iese din discutie.