luni, 13 septembrie 2010

Abia ce era sa zic ca romanii au devenit romantici! Desi pe fundalul saraciei de-acum pare o poveste cu iz de salam mucegait. Stau la o coada, zilele trecute. La un ghiseu. Doi tipi sar la harta. Unul mai in varsta, altul mai tanar. Nu stiu de la ce s-au luat. In fine, nu asta conteaza. Altceva mi-a atras atentia. Cu zambetul pe buze-i subtiri, metalice, schimonosite in ranjet, tanarul ii arunca batranului o invitatie in parc. Probabil in loc de injuratura. Ca tot eram intr-o institutie, nu pe maidan. Asa ca nu se facea, nu era cadrul adecvat, sa treaca la un atac direct si spurcat. Junele se exprima la persoana a doua. Invitatia a venit astfel pe cale diplomatica. Ceva de genul - hai sa mergem in parc, sa vedem cine-i mai tare, daca sunteti tare-n gura! Cam asta a fost mesajul. Chiar daca limbajul parea la prima vedere mieros, nu puteai sa nu remarci cuvintele care suierau in aer precum un cutit aruncat cu mestesug spre victima. Ceea ce m-a facut sa exclam in sinea mea ca "romantismul" de care da dovada tanarul cu pricina te poate trimite usor spre epoca in care barbatii se invitau reciproc la un duel, pe malul unui lac sau la margine de padure, sa-si regleze problemele sau neintelegerile. Sau frustrarile...

Niciun comentariu: