sâmbătă, 22 ianuarie 2011

Explozie. Cand auzi cuvantul asta te gandesti la razboi. Atac. Armata. Armata Romaniei ar putea detona o explozie? A mamaligii. Pentru ca asa erau etichetati romanii pana in ’89. De mamaliga. Adica lasi. Pana cand lasitatea le-a ajuns la maduva oaselor, trecand de stomac si de rinichi, si de ficat, si de toate. Si atunci romanii au explodat. De furie. Sa fie si de data asta momentul exploziei? Sunt curios ce-o sa faca trupele noastre – jandarmii, politistii. Cand rezervistii vor iesi pe strada, in 24 ianuarie. Cum au anuntat. In toata tara. Ce vor face fortele de ordine atunci? Ii vor imbranci iarasi pe acei oameni batrani, bolnavi, care au stat pe vremuri la fruntariile acestei tari? Sau se va produce explozia? Sociala. Pentru ca actuala putere a facut ca toate paturile sociale sa fie nemultumite. Tuturor li s-a luat cate ceva. Li s-a taiat salariul. Pensia. Tot. La toti.

Situatia e si mai albastra, avand in vedere declaratia recenta a inaltului reprezentant FMI, cum ca economia Romaniei nu misca. Nu da semne de revenire. Dupa doi ani de taieri. De sacrificii. De ce aceste taieri? Daca ele nu dau rezultatele scontate. Mai nou, politica guvernamentala a taiat si viata unor oameni. Care au aflat ca li s-a injumatatit pensia. Altii au intrat in spital, facand comotie cerebrala. Se taie tot. Si viata. Pana cand? Pana cand?

Ni se tot spune ca a crescut, de doi ani incoace, numarul sinuciderilor. Grav. Oameni ajunsi la disperare. Pentru ca nu mai au bani. Sa plateasca ratele la credite, sa-si hraneasca familia, copiii. Un roman s-a aruncat, luna trecuta, de la balconul Parlamentului. Asta sa fie solutia? Sa ne sinucidem? Sa dezertam? Apropo de Armata, ca tot am inceput cu acest subiect – dezertarea e cea mai mare dezonoare a unui soldat aflat pe campul de lupta. E o lasitate. O tradare. Fata de tara lui. Fata de el insusi. Cand tara este azi in colaps, romanii trebuie sa-si regaseasca puterea, vointa, curajul, de-a iesi la lupta. De-a nu dezerta. Sa nu fuga din calea asupritorilor. Nu. Ci sa iasa la lupta. Nu moartea ne e calea spre fericire. Ci viata. Si nu noi, poporul, trebuie sa plecam. De aici. Ci ei, conducatorii…

6 comentarii:

Diana spunea...

Pana cand atatea taieri? Simplu: pana ne vom UNI fortele. Din pacate aceasta este departe. Cel mai recent exemplu este cel cu boicotarea statiilor peco. S-a anuntat, s-a facut tam-tam si... degeaba: cine a vrut sa alimenteze, a alimentat fara sa tina cont de principiul fortei celor multi.
Deocamdata romanii prefera sa "dezerteze", sa isi lase studiile deoparte si sa mearga intre straini sa faca munca de jos. Nici asta nu stiu pana cand va tine.

Dan Gheorghe spunea...

pai, ma gandeam asa - apropo de pretul benzinei - pe de-o parte, statul e prea slab, ca sa ia niste masuri sa scuture companiile petroliere, ca sa nu-si mai bata joc de romani. pe de alta parte, consumul de benzina in romania e inca foarte ridicat. strazile, soselele sunt pline de masini. mai pline ca-n alte tari. si atunci benzinarii maresc pretul, fara sa-i deranjeze nimic - nici statul slab, nici teama ca vor ramane fara clienti. ia sa scada drastic consumul de combustibil? asta s-ar intampla, ce-i drept, daca am avea un transport public eficient. sa nu mai merga omul doar cu masina personala la servici ori in vacanta. e un cerc vicios...

Maria Postu spunea...

Mobilizator articol.Ar trebui tiparit pe prima pagina a unui ziar in loc de pitipoance goale si imagini din supermarket cu care romanii sunt sedati ca sa uite de adevaratele probleme si urgente.Li se da sex, violenta de tot felul, narcotice ciudate, ca ei sa uite, sa nu observe adevaratele mesaje cum este al tau.Felicitari!

Dan Gheorghe spunea...

multumesc!

Maria Postu spunea...

Am mai facut schimb de idei si acum un an-doi cand imi deschisesem blogul, dar, din nou, bucuroasa si eu de cunostinta!

Dan Gheorghe spunea...

da, imi amintesc. ti-am vazut blogul si mi-am amintit ca am mai trecut pe acolo. un blog cu inalta tinuta!