duminică, 12 august 2012

Cocalarul TV. In loc de TVR Cultural?


Preconizata desfiintare a TVR Cultural semnifica, pana la urma, trendul societatii romanesti, de 22 de ani incoace. In timp ce canalele asa-zis comerciale, in fond niste societati care abunda in promiscuitate, prospera de la o zi la alta, iata ce se intampla, in schimb, cu un canal de televiziune care si-a propus si a si reusit, in buna masura, de-a lungul timpului, sa promoveze cultura de calitate. E adevarat ca la TVR Cultural nu se aud ragaiala si alte zgomote stomacale specifice unei societati manelizate pana la satietate. Tocmai de-asta cultura nu are, la noi, ceea ce se numeste succesc la public, nu are vizibilitate, nu are audienta. Mai mult ca sigur ca pe ruinele TVR Cultural, daca acest post se va desfiinta cu adevarat - ruine in sensul de frecventa ramasa libera - se va infiinta imediat dupa aceea un post de televiziune care ar putea sa se numeasca Ragaiala TV sau Pitipoana TV sau Cocalarul TV.


Altceva ar fi sa auzi ca la TVR, ca institutie, în totalitatea ei, se preconizeaza restructurari, reorganizari, in asa fel incat canalele acestui conglomerat media, inclusiv TVR Cultural, sa fie curatate de influentele politice si de baiatii si fetele - destul de multi - care taie frunza la caini pe acolo, ca sunt destui, slava Domnului. Dar sa se ajunga pana in stadiul in care sa vorbesti despre desfiintarea unui model de societate normala, spre care zicem, doar zicem ca tindem cu totii, asa cum este modelul promovarii culturii, asta e prea de tot. Pana la urma desfiintarea TVR Cultural seamana chiar cu desfiintarea culturii in sine, desfiintarea unui ideal, a unui mod de a trai. Dar oare cum vrem sa traim, noi, romanii? Iata acum un moment prielnic de-a ne pune, serios, aceasta intrebare...

vineri, 27 iulie 2012

Unde sunt intelectualii nostri? Elitele...


ma gandeam acum unde sunt intelectualii nostri, cei care ar trebui sa fie elitele societatii. poporul roman e in fata unei dileme, iata, la acest referendum. sunt doua tabere politice si fiecare spune voteaza-ma pe mine. dar spre cine sa incline balanta? ar trebui ca aceasta problema sa fie mediata de intelectualitate, nu-i asa? spre ce sa se indrepte romania - elitele sa spuna poporului. sa spuna, dincolo de aparente, ce e cu adevarat bine pentru popor. din pacate, elitele noastre nu exista. desi intelectuali avem. scoliti in tara si-n strainatate. numai ca intelectualii nostri se impart in doua categorii. unii nu se implica, fie din lasitate, fie din comoditate. iar a doua categorie, as spune chiar mai mare decat prima, este formata din pupincuristi. cei care au intrat sub simbria uneia sau alteia dintre taberele politice. si atunci acest popor nu are decat sa judece singur. nu spun ca nu e in stare sa judece. dar tara are nevoie, la moment de rascruce, de minti luminate, de minti care sa vada nu numai grija zilei de maine, ci si mai departe, in viitor. suntem azi intr-un asemenea moment de rascruce, iar intelectualitatea tace. e o tacere care nu-i face cinste. ticaloasa, de-a dreptul, tacere!

luni, 23 iulie 2012

Pe 29 iulie romanii trebuie sa-si ia ratia de demnitate


Modul în care Occidentul ne-a dictat ce trebuie sa facem si ce nu trebuie sa facem cu ocazia referendumului, felul in care marile puteri din Vest ne spun cum sa ne organizam tara, ma face sa cred ca nici azi strainatatea nu stie cu adevarat sau mai bine zis se face ca nu stie ca Romania e o tara independenta.

Episodul acesta mi-a amintit de anul 1859, cand marile puteri dictau romanilor cum sa-si aleaga domnitorii in Tara Romaneasca si Moldova. Un lucru insa s-a intamplat atunci, cand Romania inca nu-si castigase independenta. Romanii au dat dovada in fata intregii lumi ca sunt un popor mandru, un popor care stie sa-si decida soarta. Asa a fost ales Cuza domnitor si in Tara Romaneasca, si in Moldova, realizandu-se ceea ce nici marile puteri nu calculasera in laboratoarele lor - faurirea a ceea istoricii numesc mica unire. Atunci au fost puse bazele statului roman modern. Repet deci ca acela a fost momentul in care romanii au demonstrat lumii ca sunt cu adevarat un popor.

Exact asta ar trebui sa se intample si pe 29 iulie. Mai presus de interese marunte, de tabere, ca unii tin cu USL-ul, ca altii sustin PDL-ul, romanii trebuie sa se gandeasca, dupa parerea mea, la urmatorul fapt - sa arate lumii intregi ca soarta Romaniei se decide in Romania, si ca noi nu ne organizam tara si nu ne alegem liderii dupa dictarea si interesele strainatatii. O participare covarsitoare la vot, pe 29 iulie, va echivala cu "ratia" de demnitate pe care poporul roman trebuie s-o ia. Exact cum in decembrie '89 romanii strigau ca si-au luat ratia de libertate.


luni, 25 iunie 2012

Foaie verde plagiat...

De ce sa plagiezi cand poti sa cumperi? De ce sa cumperi cand poti sa copiezi? De ce sa copiezi cand poti sa pui o pila? Scandalul plagiatului la politicienii romani. Ce credeti ca zice electoratul roman despre plagiat? Nimic! Astept viitoarele sondaje, sa vedem cu cat au scazut politicienii plagiatori in ochii romanilor. Nu zau?!

Ia amintiti-va de un primar de sector, cu porecla de personaj de film politist, care a fost acuzat, cu ani in urma, ca si-a luat permisul de sofer pe alte cai decat cele normale, la Pitesti. Tineti minte cazul Pitesti, nu? Cercetarile de acolo au aratat ca peste 5.000 de romani si-au luat permisul pe spaga. Si? N-a mai fost ales primarul respectiv in fruntea sectorului? Ba a fost. Si inca cum...

Plagiatori? Politicieni? Diplome de doctor luate pe copiat? Si sa zica ceva romanii? Ce sa zica? Hai sa fim seriosi! Suntem in tara in care, de 22 de ani incoace, se scot prosti cu diploma pe banda rulanta. Ingineri, doctori, agronomi si asa mai departe. Ce stiu ei sa faca? Nimic. Singura lor calitate e ca au buzunarele pline cu diplome. Si cum au fost ele luate? Pe spaga, pe copiat, pe alte cai. Sa zica acum ceva electoratul impotriva plagiatorilor? Cine e fara de pacat sa arunce primul cu piatra!

Suntem o tara plina de "specialisti". Foste bucatarese care ajung peste noapte licentiate in economie. Fosti tablagii din militie care au in buzunar diploma de inginer. De ce n-am avea si fosti papagali care acum sunt doctori in politica?!...

Tin minte o statistica data publicitatii de Universitatea Bucuresti, cu vreo 15 ani in urma. Pe atunci rector era Ioan Mihailescu. Rectorul a aratat presei o lista. Se vedea cum invatau la acea vreme studentii acestei universitati. Jalnica situatie! Doar vreo 20% erau tineri seriosi, care demonstrau ca au venit la facultate sa invete. Erau prezenti la cursuri, luau note bune in sesiuni. In schimb, peste 50% se tarau de la un an universitar la altul, cu note de trecere minime, nu participau la cursuri, nu invatau nimic.
Daca avem atatia "specialisti" printre oamenii din popor, la fel e si in capul tarii. Si atunci de ce s-ar supara poporul pe conducatorii sai?!...

PS : Uitasem ce era mai "frumos" - anunturile de pe toate gardurile, mai ales in campusurile universitare - "vand lucrare de licenta". Superb, nu-i asa? Nu stiu daca se vand la bucata sau la kilogram! Mai conteaza? Te duci apoi la angajare, imbracat la patru ace, cu servieta diplomat, si te prezinti cu aer de superioritate - "eu sunt specialist!"

PS 2 : Subiectul legat de plagiat are totusi o parte buna. Dincolo de politica. Ar trebui sa declanseze in societatea romaneasca o discutie ampla despre fabrica de diplome numita invatamantul romanesc. Intrebarea e cine are interesul sa inchida o astfel de "industrie", atat de profitabila pentru toate partile implicate - elevi, studenti, profesori, scoli si universitati. Daca vrem ca in tara asta semianalfabetii cu diploma sa nu mai fie egali cu oamenii corecti, care si-au tocit coatele pe bancile scolilor.

Daca vrem.. Dar oare chiar vrem?...

joi, 3 mai 2012

Un vis - presa libera. Spulberat?...


Dupa perioada "de tinerete" a presei romanesti post-comuniste, de la inceputul anilor '90, cand multe ziare si reviste incercau sa iasa pe piata prin fortele proprii, prin entuziasmul ziaristilor, a urmat o reasezare a ideii de-a face gazetarie. Ma refer aici la faptul ca publicatiile nu mai aveau resurse proprii, nu mai puteau trai doar din vanzarea ziarului. Aveau nevoie de sustinere din exterior. Si atunci sigur ca au aparut patronii, au aparut trusturile de presa, care au preluat nu numai fraiele financare, dar si politica editoriala. Si daca in spatele fiecarui patron se mai afla si cate un partid, e clar ca multe publicatii au inceput sa fie tot mai "colorate", in functie de interesele economice si politice ale sustinatorilor lor financiari. Gazetarii nu au mai avut altceva de facut decat sa se "plieze" pe noile structuri. Cei care aveau interesul sa ocupe functii importante in ziar, sa devina "vedete", inclusiv pe sticla televiziunilor, si-au indoit suficient de mult coloana vertebrala, incat sa devina buni slujitori ai noilor stapani. Alti gazetari, care n-au inteles sa fie doar niste simpli pioni, fie au renuntat definitiv la presa, fie s-au refugiat in domenii ale mass-media mai putin sau deloc atinse de latura politica, precum reportajul sau cultura. E clar totusi ca si mentalitatea de tip balcanic are importanta ei in toata aceasta poveste. Doar traim in tara unde a facut cariera, de-a lungul istoriei, zicala - "capul ce se pleaca, sabia nu-l taie".


Ziaristi obiectivi versus ziaristi cu interese


Daca s-ar da publicitatii lista tuturor ofiterilor acoperiti si agentilor de influenta care lucreaza in mass-media romaneasca, din 1990 incoace, atunci am intelege perfect luarile de pozitie, pe parcursul anilor, ale diferitelor trusturi de presa din Romania, in diverse probleme presante care au bulversat aceasta tara. Dar nu e numai atat. Cine l-a citit cu atentie pe Caragiale a vazut ca metehnele romanilor sunt seculare, in ceea ce priveste modul in care unii vor sa-si impuna punctul de vedere asupra celorlalti. Nu traim, din pacate, intr-o tara in care oamenii sa fie toleranti, ci mai degraba intr-o societate marcata de ideea ca "eu am dreptate", si ca urmare trebuie sa-mi strig "dreptatea" pe toate drumurile, si toti din jurul meu sa fie, in mod obligatoriu, de acord cu mine. Romania e o tara in care toata lumea se pricepe la orice, toti sunt specialisti, toti considera ca Universul porneste de la ei. Evident ca nici formatorii de opinie din presa noastra nu fac exceptie de la aceasta regula, ca doar si ei tot romani sunt, nu-i asa?! Asta e o chestiune care tine mai ales de educatie, dar si de mentalitati bine "impamantenite" in sangele acestui popor, dincolo de orice reguli ale presei, pe care le-ai fi invatat in scoala de jurnalism.


Principiile sau "privirea de cal"


As incepe printr-un enunt foarte clar - nu imi plac oamenii care au principii. Consider principiile asemanatoare cu "privirea de cal", adica sa mergi intr-o anumita directie, sa ai anumite idei, doar pentru ca asa iti imaginezi tu ca e bine. In general, ceea ce crezi tu ca e corect poate sa fie doar un "fum", fara niciun fundament solid in viata reala. Pentru ca viata poate fi cu totul si cu totul altfel, in structura ei, decat valorile si principiile pe care tu ti le-ai construit in minte. Eu, de pilda, ca jurnalist de reportaj, nu plec la drum, sa cunosc oameni si locuri, in diverse parti ale tarii, avand de la bun-inceput o anumita idee, dupa care sa-mi ghidez reportajul. Sa spun, de exemplu - eu vreau sa scriu dupa un anumit model, dintr-un anumit unghi de vedere. Daca faci asa ceva, nu mai esti jurnalist. Esti doar militant in favoarea unui interes. Eu plec la drum manat numai de curiozitatea de-a vedea ce ma asteapta la destinatie. Oameni, idei, locuri. Uneori am ramas "masca" in fata celor pe care i-am intalnit. Dar am relatat lucrurile asa cum le-am gasit, asa cum se manifesta ele, fara sa le schimb intelesul in scrierile mele, fara sa le "coafez". Acesta e cel mai important element dintre valorile in care cred.

luni, 16 aprilie 2012

Catedralele din suflet



Unde sunt catedralele din sufletele romanilor? Acelea ar fi trebuit construite mai intai, dupa 1990. Romania se despartise de comunismul ateu in 1990. Ce aveam de pus in locul ramas liber, dupa disparitia secerii si a ciocanului? Dupa nenorocirea distrugerii bisericilor din anii ’80? Multi s-au gandit mai degraba la refacerea din beton si sticla a credintei. Sa ridicam alte biserici, cat mai multe. In cartierele marilor orase, in sate, biserici mai mici sau mai mari, din lemn sau din beton. Sute de biserici si de manastiri s-au construit in ultimii 22 de ani in Romania. Daca ar fi sa le numaram pe toate, numarul lor ar fi cu siguranta impresionant. Dar cu toate astea ce constatam azi, ce constata mai-marii Bisericii Ortodoxe Romane? Ca poporul roman nu are credinta, ca s-au pierdut valorile crestine, ale familiei, ale bunului simt, ca multi vin la biserica mai mult sa faca act de prezenta, fara sa simta nimic. Oare de ce am ajuns in situatia asta, dupa 22 de ani de la despartirea de comunism? O perioada in care am fost liberi sa credem in ce vrem. Dar n-am stiut cu adevarat in ce sa credem. Ce ne lipseste cu adevarat? Biserici avem. Acum se construieste si o Catedrala. Foarte bine. O mare problema avem totusi noi, romanii. Reconstruirea credintei in Dumnezeu, dupa comunsimul ateu, s-a bazat mai mult pe beton, lemn si sticla. Dar la ce bun bisericile, manastirile si catedralele, daca multi dintre cei care le trec pragul vin acolo ca la muzeu?! Ce ne-a lipsit in acesti 22 de ani? Nu betonul si fierul. A lipsit si lipseste in continuare sufletul. El e cel mai important material de constructie pentru altfel de catedrale, mult mai trainice decat piatra. Sunt catedralele din suflet. Asta ar trebui sa construiasca poporul roman. Sa avem fiecare in sufletul nostru cate o astfel de biserica. La care sa ne inchinam in fiecare zi si sa ne rugam pentru sanatatea noastra si a celor din jur. O biserica a carei menire ar fi sa ne fereasca de raul altora, dar si de raul din noi. Din pacate, biserica asta, din suflet, lipseste multora dintre romani. Si atunci degeaba ridicam biserici din piatra…

miercuri, 29 februarie 2012

Ce inseamna lustratie?


Nu aveam ce face la un moment dat si m-am uitat azi in Dex, sa vad ce inseamna "lustratie". Tot e acum in discutie Legea lustratiei. Asa. Ia sa vedeti ce inseamna lustratie - "ceremonie prin care cei vechi purificau o persoana, un camp". A-ha! Deci asa sta treaba. Acum ma gandesc cum vor fi "lustrati" fostii securisti, tortionari, militieni, informatori. Cei care si-au batut joc de poporul asta pana in '89. Cei care au aruncat dupa gratii oameni nevinovati, sub singura acuzatie de dusman al regimului comunist. Cei care au ucis oameni nevinovati, sub aceeasi acuzatie. Cei care au distrus iremediabil destine. Cum vor fi deci "lustrati" securistii, tortionarii, militienii, informatorii? Cum vor fi ei "purificati" in ziua de azi? Nu stiu daca noua lege a lustratiei ne spune si cum se va face lustratia.

Banuiesc ca legea va avea o modalitate practica de aplicare. De exemplu, ma gandesc eu, tortionarii sa fie spalati in zeama de varza, securistii sa fie aruncati in borhot, informatorii sa manance balega, iar militienilor sa li se dea pe la nas cu tamaie. Vor fi ei purificati in acest mod? Nu stiu. Sa zicem ca da. Bun, dar apoi? Dupa purificare li se va sterge trecutul? A, deci asa, pana la urma "lustratia" ar trebui sa transforme securistul intr-un baiat bun la toate, informatorul in voluntar de fapte bune, militianul in om smerit, iar tortionarul in cofetar. Si uite asa "lustratia" romaneasca isi va atinge scopul nobil pentru care a fost creata aceasta lege - transformarea lichelelor in niste oameni noi, frumosi, devreme acasa si cu ganduri bune. Ce frumos o sa fie! Nu-i asa ca va place sa traiti in Romania?!...

joi, 23 februarie 2012

Cine se mai gandeste la poporul roman?

In afara de nimeni... Asta ar trebui sa fie intrebarea anului electoral 2012. Strategii si aliante, fara numar, pe toate strazile. Politicieni care fac si desfac aliante, cat cuprinde. Si mai ales planuri - pe unde s-o iau, la stanga, la dreapta, prin centru. Adica pe unde s-o iau, eu, politicianul, ca sa ajung la putere. Cu cine sa ma aliez, de cine sa ma feresc.

Stau si ma intreb acum - bai frate, dar cand fac calcule politicienii nostri, se gandesc ei oare si la popor? Adica sa vad pe cineva care spune - da, dom-ne, eu vreau sa ajung la putere ca sa fac bine pentru tara, sa rezolv problemele poporului. Nu! Nici pomeneala de asa ceva. Impresia - si nu numai a mea - e ca majoritatea politicienilor isi fac calcule cum sa ajunga sau cum sa se pastreze la putere, doar pentru propriul orgoliu.

Ca si astia care ne conduc acum, vai de noi! Cica vor sa-si schimbe parul, sa nu mai fie portocaliu. Si-l fac verde. Stai sa-i vezi pe cei rosii - vor deveni violeti. Iar pe cei galbeni - albastri vor deveni peste noapte. Si uite un razboi pe culori.

O-ho, dar numai atat? Nu! Doar stiti basmul cu lupul care s-a dus la fierar, sa-i slefuiasca dintii si limba, sa aiba vocea mai mieroasa. Ca sa-i pacaleasca pe mielusei. Sa vezi acum politicienii, mai ales cei de la putere, cum vor renunta la aroganta, cum vor fi mierosi, suavi, ce mai, niste balerine. Mai sa-i scuipi, sa nu-i deochi, puii mamii! Ce frumusei se vor face. Ca sa pacaleasca turma. A se citi poporul. Pentru ca in ochii politicienilor asta e cu adevarat poporul - o turma.

Da' sa-i vezi si pe cei care au mai fost la putere. Si acum, dupa atata amar de opozitie, vor din nou la cascaval. Mama, ce muzica va defila printre dintii lor! Ce discursuri! Cum s-au schimbat ei, cum s-au facut ingeri, desi au aripile negre, dar vopsite in alb cu bidineaua, evident.

Ce-o sa mai fie anul asta! E clar un lucru, vor crapa pietrele...

miercuri, 22 februarie 2012

Din nou despre benzina

Profitul urias al companiilor petroliere din Romania pe 2010. Te crucesti, nu alta! Adica stai si te gandesti asa, baietii astia au castigat bani. Inteleg. Bani multi. Intr-o perioada de criza. Prin care trece Romania. Criza profunda. Lumea se plange pe toate drumurile - nu avem bani de paine, de intretinere. Facturi uriase la intretinere, mai ales anul asta. Dar si anii trecuti. Te-ai astepta, în asemenea situatie, ca vanzarea de benzina sa scada. Dar nu scade. N-a scazut nici un 2010, nici in 2009. Responsabilii companiilor petroliere spun acum - a crescut profitul datorita bunelor investitii pe care le-am facut noi, datorita managementului. Hai nu zau! Dar de ce nu spuneti ca v-au crescut profiturile mai ales si mai ales datorita faptului ca oamenii din tara asta v-au cumparat benzina?! Ca daca nu cumparau, de unde profituri?! Nu stiu daca acum trebuie sa ne incerce mania proletara, adica ceva de genul - ia uite, ai dracului, cum sunt ei bogati, adica petrolistii, si cum suntem noi saraci, noi, poporul! Pai, nu stiu daca e normal sa zicem asa. Pentru ca profitul acesta al companiilor sta pe umerii poporului, nu-i asa? Poporul a mers cu masina, a cumparat benzina. Deci a avut bani poporul, nu? Daca a avut bani, poporul nu ar trebui sa fie nici invidios pe companiile petroliere bogate, nici sa se mai planga - uite ce bogati sunt petrolistii si ce saraci suntem noi, poporenii. Este o ciudatenie, recunosc. Un mod ciudat in care gandeste poporul roman. Ne plangem de facturile mari la intretinere, dar nu ne plangem de costul benzinei. Cumparam benzina in draci. Strazile si soselele patriei sunt pline cu masini. Pline. Si atunci nu pot spune decat atat : intr-o tara ca Romania, cu un asemenea mod de gandire, bravo voua, petrolistilor, pentru profiturile voastre! Ca prost nu e ala care vinde, ci ala care cumpara...

luni, 20 februarie 2012

RFG


Aveam un profesor care zicea asa - iti poti da seama, chiar si cu ochii inchisi, ca ai intrat in Romania, numai dupa sosele si closete. Asa e. Soselele stiti foarte bine cum sunt. Dar closetele... Vai de mine! Aici trebuie sa remarc insa o problema - de mentalitate. Pentru ca am vazut gospodarii frumoase, case mari, gazdele se faleau cu tractoare, cu mobila, cu nu stiu ce alte chestii. Asta se intampla la tara. Prin diverse comune. Vedeai acolo, in casele alea, plasme, casetofoane, chestii d-astea. In fine, dupa care aveam o nevoie. O nevoie! Unde e toaleta? E, de aici incolo incepea "frumusetea". Pentru ca eram trimis in fundul curtii. Era o vorba pe vremea lu' Ceasca - RFG. Adica refugiat in fundu' gradinii. Deci ideea e ca treceam si de tractoare, si de mobila superba, si de plasme, ca sa ma refugiez in fundu' gradinii. La hasna. Hasna! Ce vreau sa zic este ca, in acest caz, nu se pune problema ca oamenii aceia n-ar fi avut bani sa-si faca un closet civilizat. Prin orice mijloace. Sa zicem ca nu e canalizare in satul tau, atunci recurgi la alta metoda. Sunt destule variante. Concluzia mea e ca pur si simplu, in viziunea acestor oameni, closetul nu e o prioritate. Si-au luat animale, tractoare, de toate. Closetul e pe ultimul loc. Neinteresant. Si uite asa te vezi intr-o casa mare, iar la un moment dat te uiti, de pilda, ca n-ai unde sa te speli pe maini. Nu mai zic sa faci un dus. Daca vrei sa te speli, doar la lighean. Atat. Sau daca ai alte nevoi - in fundu' curtii. In latratul cainilor. Mai rau e daca potaile nu sunt in lant...

duminică, 29 ianuarie 2012

Domnule ...escu

Aud ca va pare rau. Ca timp de opt ani ati pupat in fund actualul regim. Ca scriitor ce sunteti. Unii zic ca sunteti cel mai mare. Cel mai mare - ce? Scriitor contemporan sau pupincurist?! In fine, conteaza mai putin. Mai ales la cati scriitori pupincuristi a avut tara asta de-a lungul timpului... Unul in plus deja nu mai declanseaza nicio surprindere.

Ma intreb doar atat - de ce aveti acum starea asta de lehamite? Sunteti cumva suparat ca ati gresit fundul, cu opt ani in urma? Ar fi trebuit sa pupati altul atunci? Nu ati facut cea mai buna alegere? Nu cred ca ideea in sine de pupator in fund va displace. Conteaza doar fundul - al cui e. Daca e al cui trebuie. Adica daca iese din el exact ce va trebuie dumneavoastra, ca sa va asigurati un trai mai mult decat decent. Ca, vorba aia, suntem in tara in care omul simplu traieste dintr-un salariu, iar pupincuristul...

Acum cica va pare rau. Nu trebuie. O sa va treaca, sunt convins. Ca doar se va schimba cat de curand regimul politic. Si atunci veti gasi alt fund de lins. Tot ce trebuie sa faceti e o gargara. Energica. Sa va treaca gustul actual. De la fundul repudiat. Cred ca nici dumneavoastra, atat de invatat cu pupincurismul, nu v-ar fi usor sa aveti in gura un amestec de gusturi, de la fundul vechi si de la viitorul...

duminică, 15 ianuarie 2012

Alt tip de guvernare

Nu aduce anul ce aduce ceasul. E clar ca actualului regim politic i-a sunat ceasul. Dar nu numai asta conteaza. Mai mult decat atat, ar trebui sa sune ceasul si unui anumit fel de guvernare, care a domnit pana acum in Romania - guvernarea hotiei. Sa nu mai vedem la putere oameni care n-au alt gand decat sa se imbogateasca. Pentru ca asta vrea, in primul rand, romanul de rand - un alt tip de guvernare. Sa se vada in fruntea tarii oameni care sa lucreze pentru tara, nu pentru ei insisi. Oameni care sunt gata sa-si sacrifice interesele personale în favoarea interesului public. Oameni care sa doreasca mai mult binele tarii, decat binele lor. Sunt convins ca astfel de oameni exista in Romania. Ei trebuie sa ajunga la putere. Cinstea trebuie sa fie presedinte. Corectitudinea sa fie prim-ministru. Profesionalismul sa fie ministru la Finante. Clarviziunea sa ajunga la Sanatate, Cultura, Educatie si la celelalte ministere. Cu un asemenea tip de guvernare, Romania va iesi la liman. Si are speranta unei dezvoltari rapide si durabile.

Doar asa!


miercuri, 11 ianuarie 2012

Cum iti dai seama ca incepe un nou an?


Ar trebui sa o luam de la inceput, cu toate. Sa ne innoim. Asta e pana la urma, cred eu, esenta calendarului. Omul a facut un calendar, nu? Cu prima si ultima zi dintr-un an. Ideea de "ultim" e ca si cum ne-am gandi ca de maine incepe "prim". Adica ceva nou. Prima zi dintr-un nou an. In care nu numai anul e nou. Si noi insine ar trebui sa fim altii. Cu tot ce insemnam. Cu planuri, cu reactii, cu fapte, cu vorbe, cu tot. E un nou inceput. Pana si despre moarte se spune ca in fapt nu e sfarsitul, ci trecerea spre un nou inceput, nu? Sub o alta forma. Noi, cei vii, am vrut dintotdeauna sa ne impartim, sa ne fragmentam viata intre inceputuri si sfarsituri. Odata cu sfarsitul vine si inceputul. Anului.

Asa sa fie insa? Suntem altceva in noul an? Cum a inceput anul 2012, aici, in Romania? Ne-a adus el ceva nou? Pare ca nimic. Suntem aceiasi - pusi pe scandal, pe crime, violuri, sinucideri. Ca societate, nu ne-am innoit cu nimic. Aproape ca nu mai simti trecerea dintre ani. Pe multi i-am auzit spunand asta. Ca si cum nu mai stim sa ne bucuram de viata. De nimic. Nici macar de sarbatori.

Oare de ce?